marți, 4 ianuarie 2011

Evolutie...

Desi nu mi-a pus Dzeu mina'n cap sa ma umple de talent, nici macar cu paharelul, am avut totusi pe mina aparat de cind ma stiu....
In copilarie il foloseam pe al tatei, un Exakta RDGist pe care daduse prin 1970 o caruta de bani (2000 de lei la vremea aia, luat SH); SLR veritabil (vizare prin obiectiv), distantiere... Scula...
In laboratorul foto setat de tata in baia mica am invatat sa developez filmul in tanc, sa expun pozele (mai mult sau mai putin, dupa cum voiam sa apara contrastul) apoi developarea si fixarea pozelor in tavitele rosii si negre. Urma uscatul la aparatul special, sau daca era hirtie Cristal, uscatul natural.
Imi placea sa fac poze, nu sa fiu pozat. In alea in care apar, am o moaca suficient de expresiva in acest sens.
Mai tirziu, mult mai tirziu, cind eram pe salariu, mi-am luat o sapuniera Practika (M60 parca). Mare brinza n-a fost de capul ei, s-a stricat destul de repede dar nici sufletul nu m-a durut. A urmat un FED folosit destul de intens, apoi in sfirsit SLRul Minolta cu obiectiv tele Tokina. A fost si ultimul aparat pe film si cel de care m-am atasat cel mai mult.
Am intrat in era digitala cu Canon A 70, apoi S3 si in sfirsit actualul 350D luat SH. De aici a inceput cursa obiectivelor, dar pe moment m-am stabilizat la un 28-135 Canon, un 17-50 Tamron la care se adauga mai putin folositul nifty-fifty, 50-ul fix de la Canon.
Nu mai socotesc citi bani au insemnat toate de-a lungul timpului... Iar pe viitor, imi permit doar sa visez... Un 40D la care sa lipesc un L 70-200. Si cam atit.
Deocamdata...

Un comentariu:

  1. Frumoasa descriere!
    Si eu am participat la developari, spalari si uscari de fotografii dar fara sa pun mana. Look but no touch!
    Ia sa ma gandesc mai bine Catalin, daca am un 40D de vanzare....

    RăspundețiȘtergere